Craciunul la Curtea Regala

Dorindu-si ca poporul sau sa il perceapa ca pe un apropiat, Carol I a decis inca de la inceput ca familia conducatoare sa petreaca Sarbatorile crestine alaturi de oamenii de la curte.

Intr-o lucrare recenta, avand ca tema ceremonialul Curtii Regale a Romaniei, dna Alexandra Arnautu, secretarul Casei Regale, nota cum decurgea Ajunul Craciunului, la Palat, scrie Jurnalul National.

"Garda Palatului prezinta armele. Mitropolitul este primit in capul scarii de onoare de catre 'oficerulu de ordonanta si la intrarea apartamentelor de receptiune de catre Adjutantul Domnescu de serviciu' care il conduce in salonul rosu. Aici Mitropolitul si cei ce il insotesc imbraca odajdiile.

Apoi, Maresalul Curtii il conduce in apartamentele unde se afla Majestatile Lor. Aici au loc rugaciunile specifice ajunului Nasterii Mantuitorului. Casa Civila si cea Militara asista in mare tinuta. In cursul celor trei zile de Craciun nu au loc receptii oficiale (cu exceptia unui ordin dat de MS Regele). Cei care doresc sa felicite Familia Regala o pot face prin intermediul registrelor puse la dispozitie de aghiotantul de serviciu. Sarbatoarea Craciunului se petrece in cercul familial".

De Craciun, la Cotroceni

Cu trei sferturi de veac in urma, Eugen Buchman, seful Cancelariei Palatului Cotroceni, descria in memoriile sale felul in care se derulau evenimentele de Craciun, pe timpul primului rege al Romaniei.

"Cu doua saptamani inainte incepeau pregatirile de tot felul. Gradinarul de la Castelul Peles trimitea un brad inalt si frumos, pe alese; Beghenau, inspectorul silvic de pe domeniul de vanatoare al principelui, trimitea vanat; Brüning, administratorul mosiei principelui (Principele mostenitor Ferdinand - n.r.), trimitea vasc, din ordinul principesei care tinea la traditia englezeasca de a impodobi de Craciun camerele cu vasc. De la Nurnberg, din Germania, se aduceau podoabele pentru pom. Erau cele mai frumoase pe care le-am vazut vreodata. (...)

Intendentul pregatea listele de cadouri. Fiecare om de la curte, incepand cu cel mai mic si pana la cel mai inalt demnitar, primea un cadou la pomul de Craciun. Principii vizitau cu cateva zile inainte pravaliile de pe Calea Victoriei pentru a cumpara cadouri. (...) Cand bradul sosit din Sinaia era asezat in marea sala de bal, principesa invita cateva domnisoare din societate la masa de seara si, dupa masa, ajuta toata lumea la impodobirea imensului pom, care ajungea pana in tavan.

In Ajunul Craciunului, la ora 6 seara, toata lumea invitata trebuia sa fie in sala. Veneau Regele Carol I si Regina Elisabeta cu cateva persoane din anturaj, intra apoi toata omenirea Curtii de la Cotroceni.

Dupa impartirea cadourilor, personalul se retragea si ramanea numai familia regala, cu demnitarii Curtii invitati, care se asezau la masa. La orele 10:30 cel mult 11, festivitatea era ispravita".

Regii imparteau cadouri angajatilor, dar erau bucurosi si sa primeasca daruri, de obicei lucruri simple.

De la Cotroceni la Peles

Initiate de Carol I, aceste ritualuri au fost continuate, sub o forma sau alta, de regii Ferdinand, Carol al II-lea si Mihai I.

Ceremoniile se tineau la Cotroceni si pe vremea lui Ferdinand si a Mariei. Aici se adunau sub brad, in fiecare an, copiii familiei. Aici erau primiti colindatorii - de obicei, interpretau colinde (in cele trei limbi de referinta pentru Curtea Regala: romana, germana si engleza) cele mai cunoscute coruri din Capitala.

Meniuri de Ajun si de Craciun

Ce se punea insa pe aceasta masa - fie ea la Cotroceni, la Palatul Regal, ori la Sinaia (la Peles, Pelisor sau Foisor)? Informatii mai multe putem afla "scormonind" la Directia Arhivelor Nationale Istorice Culturale (DANIC), in Fondul I.V. Starcea.

Meniurile, indiferent de an, sunt aproape identice. "Aceasta era traditia, sa se serveasca anumite mancaruri, in anumite momente", a explicat dr. Stefania Ciubotaru.

La dineurile oferite in seara de 24 decembrie se obisnuia sa se aduca mai intai o supa. Erau preferate consomeul "Celestine" (o supa dublu concentrata, avand in ea clatite taiate julien) si supa "Ox-tail" (preparata din coada de vita).

Nelipsit era platoul de carne rece (purcel de lapte, curcan, jambon, friptura de vita, carne presata, pateuri de iepure si caprioara, limba de vita, galantina de curca si de pui, precum si diferite preparate din vanat, in special din caprioara, iepure si mistret), servit impreuna cu sosuri Moutard (de mustar) si Cumberland (de fructe de padure).

Meniul mai cuprindea salate, spanac "a la creme" si, obligatoriu, plum-pudding (celebra budinca nelipsita de la Craciunurile englezesti). Cu cateva ore inainte, tinerii care au participat la evenimentele din Ajunul Craciunului - tinand cont si de faptul ca inca era post - au pranzit cu pilaf cu spanac, sarmalute de post, ghiveci calugaresc, chiftelute de cartofi si jeleu de mandarine.

Dejunul de la data de 25 decembrie era si el fix. Se servea somn "a la Mirabeau", Curca "Talleyrand", conopida gratinata, salata, iar la desert acelasi jeleu de mandarine, de data aceasta innobilat cu frisca.